Are 30 de ani si a predat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi, ca bursier Fulbright. David Banville a venit in Romania din curioziate si, dupa numai un an, ii surade ideea de a se stabili aici. Nu il sperie faptul ca profesorii nu sunt bine platiti si nici perspectiva de a continua sa-si spele rufele la mana. S-a indragostit de romani si de mandria lor culturala, de studentii lui, pe care ii considera foarte respectuosi, si ar vrea sa usureze munca profesorilor prin tehnologie.

Mariana Nicolae este profesor universitar doctor la Facultatea de Relatii Internationale din cadrul ASE si director al programului de Master in Comunicare de Afaceri in Limbi Straine. Dupa sase luni petrecute in SUA cu bursa Fulbright, ea a discutat cu HotNews Student despre importanta marketing-ului in Romania si SUA, despre sistemele educationale, despre cartea pe care a scris-o in colaborare cu un profesor american si despre viitorul absolventilor pe timp de criza.

Profesor, cercetator si coordonator al lotului olimpic national de matematica, Radu Gologan vorbeste despre rolul matematicii, despre invatamantul de dupa 1990 si pregatirea pentru performanta. Care este locul matematicienilor pe piata muncii si cum au reusit americanii sa adapteze sistemul educational la lumea moderna, aflati intr-un dialog pe care HotNews Student l-a avut cu Radu Gologan.

De ce ar vrea un profesor universitar american sa predea in Romania? Cum arata mediul academic romanesc privit din afara, ce carente are educatia economica, ce impresie fac studentii romani peste hotare? Alan Lord, profesor doctor in cadrul Bowling Green State University, povesteste, pentru Hotnews Student, ce isi propune sa schimbe la Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune in cele 5 luni pe care le va petrece in Romania, ca bursier Fulbright.

Cum reusesti sa starnesti interesul unui strain pentru Eminescu si literatura romana? Cum treci dincolo de barierele limbii, si care ar trebui sa fie politicile de export ale literaturii? Ioana Both, conferentiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universitatii "Babes-Bolyai", vorbeste despre problema strategiilor ineficiente de popularizare a literaturii eminesciene si despre lipsa mediatorilor culturali. Intr-un dialog cu HotNews Student, conferentiarul atrage atentia asupra problemelor legate de invatamantul secundar si lipsa de profunzime a reformelor din educatie.

Roberto Merlo este unul dintre profesorii italieni care predau limba romana la Universitatea din Torino. Are si studenti romani si italieni, si este foarte exigent cand vine vorba de gramatica. Vorbeste romaneste impecabil, a lucrat in invatamantul romanesc si crede in strategiile de promovare a culturii romanesti pe care le aplica Institutele Culturale Romane.

Donald Nightingale, Profesor Emeritus la Queen's Business School Canada, sustine ca marile companii ar trebui sa se obisnuiasca sa nu mai strambe din nas in privinta pregatirii studentilor proaspat licentiati. Nightingale considera ca resursele umane trebuie sa fie un pion principal in perioada crizei economice, pentru ca doar comunicarea eficienta poate reduce din temerile oamenilor.

Nu este pasionat de jocurile pe computer, nu este hacker, dar se “hraneste” cu biti si, in ultima vreme, cu medalii. A castigat in aceasta toamna medalia de aur la Olimpiada Balcanica de Informatica, ca reprezentant al Colegiului National Vasile Alecsandri din Galati, iar acum este student la Universitatea Politehnica Bucuresti. Numele lui este Filip Cristian Buruiana si, cu toate ca a avut si mici esecuri de-a lungul anilor, s-a ambitionat si a invins. Spre deosebire de tinerii care vor sa plece din tara cu orice pret, Filip crede ca “Poti reusi si aici. Am la dispozitie patru ani sa ma gandesc.”

Sistemele de invatamant superior pot deveni mai eficiente doar prin realizarea unor activitati de cercetare care sa stabileasca adaptarea continua la contextul social, atat in plan national, cat si international. Institutiile care se ocupa de studiile superioare trebuie sa fie permanent conectate la realitatea inconjuratoare si sa mentina comunicarea cu diverse comunitati si organizatii, arata ultimul studiu de cercetare pe problemele sistemelor de invatamant, initiat de Centrul de Cercetare si Informare in Educatia Superioara, din cadrul Open University, din Marea Britanie.

Drumul spre un sistem de invatamant eficient este pavat cu profesori tineri, de calitate. Sir Michael Barber, partener McKinsey&Company, a analizat cele mai bune strategii educationale din lume, a propus solutii pentru invatamantul din Marea Britanie si a tras cateva concluzii pentru jurnalistii de la New York Times.

In viata exista profesori buni si profesori slabi. La fel se intampla si in filme. The Times a facut un top al celor mai buni profesori care au fost ecranizati. Care este profesorul de pe marele ecran care te-a inspirat cel mai tare? Ti-ai lasa copiii pe mana unor astfel de profesori? 

Mojo a devenit un cuvant comun in comunitatea jurnalistilor, desemand pe cel care scrie, fotografiaza, filmeaza, monteaza pe telefonul mobil - intr-un cuvant, utilizeaza accesorii si gadgeturi pentru a furniza imagine si sunet, nu doar text. Tot mai multi jurnalisti reputati isi construiesc statutul mojo (jurnalistul mobil). La baza, termenul vine din Congo, desemnand un obiect magic aducator de noroc, un talisman.

Cititorii de astazi cer mai multa profunzime in articole, consuma stirile in spatii la care nu te astepti si sunt agasati de repetitia din presa online, de la radio si de la televizor. Video: Jim Roberts, Editor of Digital News, The New York Times, ora 11.36 (GMT), marti, 3 iunie.

Astazi sunt la moda produsele cross-media, adica acel continut care este oferit pe mai multe canale de catre organizatia de presa - ziar tiparit, site de Web, serviciu pe telefonul mobil, a spus Martha Stone,  directoarea proiectului Shaping the Future of Newspapers, din cadrul World Association of Newspapers. Doua exemple interesante: cotidianul japonez Asahi Shimbun, cu 1.000.000 abonati la mobil sau ziarul suedez Aftonbladet.

Stii ce ar fi super? Ca profesorul sa te indemne sa scrii in limbaj SMS si sa-ti dea si note bune pentru asta! Sigur, depinde si de continutul propriu-zis al mesajelor, dar cam asta ar fi esenta microblogging-ului: sa spui cat mai mult in maximum 140 de caractere. Este ca si cum proful te-ar obliga sa scrii „pt” in loc de „pentru” si „pls” in loc de „va rog”. Dar importanta este intreaga fraza din care fac parte aceste abrevieri.