Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Sondajul arata ca, in pofida deselor critici aduse sistemului de invatamant, mai mult de jumatate dintre romani (56%) nu si-au pierdut increderea in educatia primita de elevi in scolile romanesti. Mai putin increzatori s-au dovedit a fi bucurestenii (77% dintre locuitorii Capitalei cred ca elevii nu primesc o educatie solida in scolile romanesti) si locuitorii oraselor mari (61% nu au incredere in sistemul nostru de invatamant).
- Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
Majoritatea romanilor (68%) considera ca starea cladirilor in care functioneaza unitatile de invatamant si facilitatile din scoli sunt la un nivel satisfacator. Surprinzator, locuitorii din mediul rural, unde se spune ca ar exista cele mai multe probleme, s-au declarat cei mai multumiti de conditiile in care invata copiii lor (74%). Totusi, 58% dintre romani sunt de parere ca bacalaureatul si admiterea la liceu si facultate, asa cum sunt organizate in prezent, nu asigura o departajare mai buna a elevilor decat sistemul dinainte de 1989.
Un punct important al sondajului, asupra caruia le-am cerut romanilor sa se pronunte, a fost violenta in scoli. Raspunsul este ingrijorator: 64% dintre respondenti considera ca multi elevi sunt agresati fizic sau verbal in scolile din Romania (de catre alti colegi sau chiar de catre profesori).
Alte aspecte relevate de sondaj: daca banii sau locatia nu ar reprezenta o problema, 51% dintre romani si-ar trimite copilul la o scoala particulara. 73% considera ca educatia sexuala in scoli este necesara, iar 91% sunt de parere ca nu trebuie sa renuntam la orele de religie. 77% isi doresc obligativitatea purtarii uniformei scolare, 51% nu cred ca elevii primesc prea multe teme pentru acasa si aproape 57% considera ca tezele cu subiect unic sunt utile pentru buna functionare a sistemului de invatamant.
Nu este de neglijat nici un alt rezultat al sondajului, care ne indreptateste sa privim inainte cu optimism: 80% dintre romani se declara multumiti de invatatorul si profesorii pe care copiii lor ii au sau i-au avut la scoala.
Sondajul a fost realizat de revista Reader’s Digest prin intermediul Institutului de sondare a opiniei publice IMAS Marketing&Sondaje, pe un esantion reprezentativ de 1.248 persoane, din 99 de localitati din Romania.
Bogdan Voicu este sociolog, cercetator principal la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii al Academiei Romane.
Anca Titorov este redactor-sef al revistei Reader's Digest.
Mi se pare un esantion nesemnificativ pentru ca:
91% sunt pentru orele de religie...cati din cei intervievati sunt ortodoxi practicanti? Romania este un stat laic si procentul enorm de sustinatori ai orelor de religie pune sub semnul intrebarii restul sondajului...o petitie a Patriarhiei stransese intr-un an 250 000 de voturi in toata tara pentru orele de religie, ceea ce inseamna mai putin de 2%... In plus, faptul ca 77% au spus da uniformei scolare OBLIGATORII mi se pare iarasi suspect...
Un esantion aduce sau nu reprezentativitate daca respecta distributia populatiei, daca este o imagine, o fotografie in mic a populatiei. Nu am stat sa verific, dar sunt convins ca IMAS nu produce cercetari in care esantionul este facut dupa ureche.
Cei 91% care considera orele de religie drept necesare valideaza extern calitatea sondajului, reflectand destul de bine ceea ce stim despre religioziate in Romania. Societatea romaneasca este una dintre cele mai religioase din Europa, cu un nivel al credintei extrem de mare pentru contemporaneitate. Este adevarat ca practica in spatiul public (mersul la biserica) este "doar" in jurul mediei europene, insa cea privata (rugaciune, post, icoane in toate camerele, nu se spala/face curatenie in unele zile de sarbatoare religioasa etc.) este extrem de ridicata. daca este reala informatia, numarul extrem de mare de semnaturi de pe petitia amintita (ma indoiesc sa fi cunosc multe petitii romanesti macar o zecime de aderenti) ofera si el indicatii in acelasi sens.
a. Avem o problema in educatie;
b. E mai bine sa preiei un model existent, decat sa inovezi;
ce model de invatamant al unui alt stat vedeti ca s-ar plia cel mai bine in Romania?
Daca e un mix de modele, cu atat mai bine?
Avem nevoie de o scoala americana, finlandeza, norvegiana, ceha, franceza?
De asta data insa e bine sa fim un pic mai nuantati: sistemele educationale au de regula o inertie foarte mare si fireasca. Rolul lor primordial NU ESTE transmiterea de informatie, ci socializarea comuna a tinerelor generatii in cultura societatii in care functioneaza. Asta ajuta noile generatii sa se integreze in societate.
De aceea, schimbarile radicale sunt periculoase putand duce la tensiuni sociale enorme.
Asta lasa, in opinia mea, o singura solutie posibila: preluarea de parti bune din orice sisteme educationale, in masura in care aceste parti se dovedesc eficiente si pot fi ntegrate in sistemul romanesc.
O astfel de soluitie prezinta si avantajul de a putea deveni, in timp, mai buni decat toti ceilalti.
Daca angajatorii si universitatile ar avea incredere in acest organism si ar tine cont de rezultatele evaluarii independente incet-incet invatamantul s-ar autoregla.
2) Sa fie finantat elevul nu scoala - un fel de cec care sa reprezinte contravaloarea serviciilor legate de scoala.
Un asemenea sistem e utopic? Nu poate sa-l puna nimeni in practica?
Nu cred ca soluitia sta in mana societatii civile. Mai degraba universitatile are trebui sa aiba criterii clare de selectie a studentilor, implicand luarea in considerare a prestigiului fiecarui liceu, astfel incat sa impuna scolilor o educatie de calitate.
Iar in ce priveste evaluarea universitatilor, exista deja celebrele clasamente internationale (in care noi performam mediocru). La ele se adauga modul in acre angajatorii fac selectia candidatilor pentru joburile disponibile.
Cu alte cuvinte e si o chestiune de responsabilitate colectiva.
2) Eu as incepe o astfel de finantare prin vouchere educationale (credite ieftine, returnabile in primii 10-15 ani de viata activa, dar astfel incat rata sa nu depaseasca 10-15% din venitul net) la nivelul educatiei superioare. Creditele ar fi acordate studentilor, iar ei ar opta la ce universitate vor sa isi plateasca studiile cu voucherele primite.
Nu as introduce solutia la nivel preuniversitar, acolo unde decizia apartine parintilor si unde e de preferat ca diferentierea dintre scoli sa fie mentinuta la un nivel cat mai redus, iar politicile de reducere a inegalitatilor inerente ar trebui sa aiba un rol puternic.
2. Eu unul sunt de parere ca programa la matematica si fizica este supraincarcata, iar modul in care intuiesc motivele "istorice" ale starii de fapt este expus pe larg <a href=http://bogdanicus.blogspot.com/2008/02/o-istorie-intuitiv-i-inexact-ncrcrii_24.html>aici</a>. Dat fiind ca partile implicate vor renunta extrem de greu la distributia curenta a curriculumului, parerea mea este ca ar trebui trecut la invatamant preuniversitare de 13 ani (13 ani + grupa pregatitoare de la gradinita).
Masteranzii si doctoranzii romani din strainatate critica starea jalnica a invatamanrului superior romanesc dupa ce au fost acceptati la master/doctorat in urma aprecierii nivelului pregatirii pe care au obtinut-o in Romania? Imi inchipui ca nu sunt acceptati acolo din motive "caritabile". Aveti o explicatie?
Altfel, sa nu uitam ca testele TIMSS, PIRLS< PISA indica constant, de prin 1997, de cand sunt aplicate si in Romania, faptul ca ne plsam pe ultimele locuri in Europa, la distanta mare (enorma din punctul meu de vedere), de majoritatea tarilor UE. (dincolo de decalajul la aceeasi clasa, la sfarsitul anilor 90, aceste teste indicau faptul ca elevii romani de clasa a IV-a citeau mai prost decat cei suedezi de clasa a III-a)
Sa nu uitam si un aspect legat de varsta: in Romania si Bulgaria, varsta medie de intrare in sistemul scolar (clasa I) este cu un an mai mare decat in majoriteta tarilor vest-europene. Cu alte cuvinte, media varstei elevilro romani de clasa a VIII-a este cu aproape un an mai mare decat, de exemplu, a francezilor de clasa a VIII-a, cei care sunt mai performanti decat romanii.
revin cu masteranzii si doctoranzii imediat....
Din pacate, Michael Shermer, un reputat intelectual citat in articolul din revista noastra, considera, ca multi alti specialisti, ca elevii sunt prea tineri sa inteleaga marile probleme teologice sau filozofice.
In urma cu cateva luni pe un site dedicat petitiilor, o petitie in care se protesta impotriva acestei evaluari a adunat un numar impresionant de semnaturi si comentarii foarte dure.
Multumesc.
ARTICOLUL 29
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.
-----
De unde vine aceasta dorinta/nevoie masiva de a avea ore de relige la scoala ? Cat de "buna" devine scoala noastra avand aceste ore de (misticism din evul mediu) religie?
Se poate cuantifica acest lucru ?
Cat despre procentul foarte mare de respondenti care s-au exprimat in favoarea acestor ore: banuiesc ca are legatura cu sentimentele religioase profunde ale romanilor, despre care vorbea Bogdan mai sus.
Invatamantul e cum e si nimeni nu intelege ce model sta la bazele lui. O tot dam cu modernizarea , cu testele si cu modificarea bacalaureatului .
Cand ne trezim la realitate ? Cand vom intelege ca traim in Europa ? Pana cand cheltuim bani publici pentru plata numitilor profesori de RELIGIE ?
Cand se va trece la manuale unice nationale sau cum vreti sa le spuneti , ca sa nu mai existe o multime de manuale ce nu coincid in continut de la o regiune la alta ? Daca religia cu tot sistemul ei nu ar mai fi platita din bani publici , ce economie s-ar face pe plan national ? Sistemul religios sa se autofinanteze si atunci vor fi luminati cati religiosi mai avem in Romania mileniului 3 !
Limbajul elevilor lasa mult de dorit , apoi semnele obscene folosite si gastile impuse , care nu pot fi eradicate din cauza legilor .
Uniforma a fost mult discutata , insa prezenta elevelor ( copii de bani gata ) care vin mai macheate si mai imbracate de cat profesoarele , nu duce la nimic bun , si nici la o educatie egala .
Ar mai fi multe , dar nu vreau sa plictisesc.
Cand ne trezim la realitate si cand vom trece la manualele unice nu stiu. In privinta tinutelor elevelor despre care vorbesti - pe care le-am remarcat cu totii - banuiesc ca se afla la originea raspunsurilor de la punctul opt al sondajului nostru: mai mult de 77% dintre romani vor uniformele inapoi. Se pare ca nu le plac unghiile albastre si decolteurile in nuante de roz, mov si verde crud ale domnisoarelor de liceu :)
Cu alte cuvinte credeti ca cei 80% se multumesc cu nivelul actual al profesorilor pentru ca oricum altceva nu stiu/ nu au avut ?
2. Considerati ca aceasta opinie ca scoala romaneasca ar fi cel putin satisfacatoare daca nu chiar buna este influentata in continuare de propaganda comunista, avand in vedere ca majoritatea parintilor de acum au crescut si au mers la scoala in epoca comunista ?
3.Care credeti ca este cea mai imporanta lipsa a sistemului educational in Romania :
-lipsa fondurilor pentru salarii decente si investitii sau
-lipsa unei viziuni unitare pe termen lung, al unui plan de actiune coerent pe mai multi ani ?
2. Nu, nu de propaganda comunista, dar cu siguranta de experienta proprie si de tendinta de a nu accepta criticile. A spune ca avem un sistem educational slab, pentru multi este ca si cum s-ar acuza ca sunt prost educati (dpdv scolar)...
3. Lipsa resurselor umane: Romania are doar 10% din populatia de varsta activa absolventa de studii superioare (Bulgaria, spre exemplu, are dublul! Italia este similara cu noi, dar mai toate celelelate tari europene sunt mai ine instruite scolar din acest punct de vedere). Aceasta conduce la:
(a) familii mai slab educate => elevi mai putin performanti
(b) lipsa de concurenta pe piata muncii => profesorii mai putin pregatitit
(c lipsa de concurenta pe piata muncii => legiutori mai slab pregatiti.
banii publici sunt culesi de la credinciosi ortodoxi, dar si de la altii de alta orientare religioasa sau pur si simplu fara religie?
este normal ca elevul sa vina acasa speriat de preoti?
comunitatea europeana nu poate forta guvernul roman sa scoata credinta din scoli?
Nu se preda, din cate cred, doar catre ortodocsi sau doar dogma religioasa (sper!)...
Nu cred ca e treba Comunitatilor Europene...
Nu se poate reveni totusi la un invatamant mai decent, oarecum mai aproape de ceea ce era pe vremuri? Ar fi atat de multe de discutat...
M-as pronunta doar in ce priveste istoria, cu o pledoarie oarecum pro-domo (sunt sociolog):
Eu la istorie as insista pe evolutia societatilor umane. Sunt mai putin importante anii si bataliile, mai important este cum s-au schimbat modurile de gandire, lucrurile la care avem acces, profesiile, organizarea societatii umane. Mi-ar place ca fiica mea sa invete la istorie despre cum au evoluat foarfecele, despre cum inainte erau toti priceputi la toate si acum fiecare e specialist pe felia lui.
In contextul acesta, mi se pare legitima si discutia despre meseriile celor din bloc, ca esantion de meserii contemporane.
Repet insa, cel mai bine se pricep la astfel de lucruri istoricii...
Multumesc,
Catalin Pavalasc
As nota insa si faptul ca invatamantul superior incepe si la noi, cu ceva intarziere, sa se masifice, abia ciclurile doi si trei (masteratul si doctoratul) fiind axate pe specializare...
Dincolo de aceste date "obiective" exista si interpretari ale acestora? de exemplu, am observat ca respondentii din orasele mijlocii ies complet din tiparele de raspuns ale celorlalti respondenti. Ce valoare are aceasta informatie pentru cercetatorii IMAS?
1. scoala in Ferentari, cu elevi provenind din familii cu venituri mici, eventual monoparentale, parinti indiferenti fata de viitorul copiilor, absenteism ridicat, multa violenta "importata" din mediul social, promovabilitate 80-90%
2. scoala in Centrul Civic, cu elevi provenind din familii cu venituri medii si mari, cu parinti preocupati si interesati permanent de nivelul de educatie al copiilor lor, atmosfera linistita, "ideala" pentru procesul de invatare. Promovabilitate 100%, eventual si cativa castigatori ai olimpiadelor pe tara.
Care dintre cadrele didactice merita sa fie mai bine platite pentru munca depusa? Cele de la scoala 1, sau de la scoala 2 ?
Cred ca acest lucru ar trebui facut si in invatamantul preuniversitar. (impulsionand astfel si industria IT si fortand cadrele didactice sa invete sa foloseasca si ele internetul, asa cum o fac si elevii lor :)